To Whom It May Concern

O viata fara regrete este o viata perfecta. Dar o viata perfecta este o viata fara trecut. O viata fara trecut nu este o viata. Trecutul defineste prezentul, iar prezentul construieste viitorul. Fara trecut, prezentul ar fi neant. Fara prezent, viitorul nu ar exista nici el. Dar perspectiva inexistentei nu este atat sumbra daca se iau in calcul problemele pe care le poate aduce existenta.

Daca „frumusetea este in ochii privitorului”, atunci cum se poate defini ceva „frumos” daca nu poate fi vazut? Si de ce ar exista lucruri unanim acceptate, daca fiecare are propria opinie? „Cele mai nepretuite comori sunt acelea invizibile ochiului, dar gasite de catre inima.” Insa „ochii pot fi inchisi in fata lucrurilor pe care nu s-ar dori sa le priveasca, dar inima nu poate fi inchisa in fata lucrurilor pe care nu s-ar dori sa le simta.” Frumusetea poate fi la fel de bine o iluzie menita sa atraga naivitatatea si curiozitatea, sa incante ochii avizi si pofticiosi si sa ispiteasca inimile slabe si nestiutoare. Iar ochii pot fura libertatea si pot impinge inima in intuneric. Ceea ce este necunoscut nu poate afecta, iar regretele pot face chiar si cea mai demna inima sa se tarasca.

Nimic nu este ceea ce pare si privirea poate fi cea mai inselatoare. Dar nu numai aparentele inseala si cele mai prietenoase figuri pot ascunde cele mai negre ganduri. Cele mai stranse legaturi se pot rupe in fata lacomiei si egoismului, iar cele mai frumoase sentimente pot pali in fata intereselor. Puritatea sentimentelor este deseori confundata cu mizeria meschinariilor si absurditatea lor pierde usor in fata mecanismelor complexe construite cu rele-intentii. Iar atunci nici macar familia nu reprezinta o garantie pentru siguranta. Orice castig presupune riscuri, dar nu orice risc poate fi asumat.

In orice circumstante, exista riscul esecului, ambitia de a reusi si speranta pentru rezultate pozitive. Riscul esecului poate predispune la abandon, la incetarea prematura a eforturilor. Ambitia de a reusi poate invinge riscurile si poate oferi speranta, dar poate crea o determinare absurda, ilogica pentru urmarirea unor scopuri irealizabile. Speranta este convingerea ca lucrurile vor lua o intorsatura buna, iar rezultatele eforturilor depuse vor fi pozitive. Dar in anumite circumstante poate reprezenta si ea abandonul, renuntarea la a mai lupta. Nu mai este „convingerea ca lucrurile vor lua o intorsatura buna, ci convingerea ca actiunile au sens indiferent de intorsatura pe care o iau lucrurile.”

Memoria este asemeni filmului fotografic: retine toate imaginile, chiar daca la developare unele se mai pierd, iar altele nu sunt selectate pentru imprimare. Si chiar daca s-ar dori eliminarea lor, aceasta ar presupune implicit deteriorarea filmului si incapacitatea de a inregistra alte imagini.

Viata este asemeni unei masini de scris: tipareste intamplari pe coala alba a sufletului, chiar daca unele intamplari nu sunt demne de mentionat, iar altele sunt eronate. Si chiar daca s-ar dori eliminarea lor, aceasta ar presupune implicit deteriorarea colii si incapacitatea de a tipari alte intamplari.

Inima este asemeni unei hartii: pe masura ce cunoaste alte inimi, se rupe si se pliaza pe tiparul lor, chiar daca exista riscul ca acelea sa nu faca la fel. Iar atunci cand ele pleaca, iau cu ele bucatile din ea, lasand-o rupta si incompleta. Si rareori se intampla ca alte inimi sa ii ofere bucatile de care are nevoie pentru a se repara.

Pagubele produse se recupereaza greu, dar „nimic nu se pierde, totul se transforma.” Si nu de putine ori ura ia locul iubirii, transformand chiar si fratii in dusmani. Dar razbunarea este ilogica, pentru ca pagubele produse nu iau locul celor primite. Inocenta presupune iertare, iar fericirea presupune uitare. Fiecare inceput are un sfarsit, dar fiecare sfarsit inseamna un nou inceput. Insa memoria isi aminteste chiar si de uitare, inima nu poate ierta regretele si viata nu poate merge mai departe de trecut. Iar fara prezent nu poate exista nici viitor. Cum mai poate fi viitorul atunci cand trecutul este inacceptabil?