Ruleta Ruseasca

Lumea este un carusel sordid in care incercam cu totii sa ne gasim locul. Unii reusesc, altii nu. Unii ajung in varf, altii aluneca si cad. Dintre cei care cad, nu toti se ridica. Si dintre cei care se ridica, nu toti continua sa urce. Dar ce ne-am face daca aceasta masinarie odioasa (si ridicol de frumoasa in acelasi timp) s-ar opri?

Unii oameni nu mai vor sa mearga „acasa”. Pentru altii, iubirea se stinge. Pentru unii, familia e doar un concept. Pentru altii, fratii sunt dusmani. Unii oameni traiesc in inchisoarea propriei vieti. Altii o construiesc, caramida cu caramida. Pentru unii, iubirea este otrava. Pentru altii, e doar o simfonie amara de sentimente si emotii. Si daca unii incearca sa fie optimisti, castelele lor de nisip se demoleaza de fiecare data, transformandu-le visele in iluzii si planurile in tarana.

Nimic nu e ceea ce pare si ignoranta inseamna fericire. Nimic nu e perfect si adevarul doare. Banii nu aduc fericirea, dar o pot cumpara. Oamenii prefera minciuna si iluziile in locul realitatii doar pentru ca asa pot fi mai fericiti. Ezita sa lupte pentru ceea ce isi doresc, crezand ca astfel evita dezamagirile. Dar cea mai mare dezamagire este aceea ca in final, oamenii nu realizeaza altceva decat ca au devenit sclavii propriului destin, in loc sa si-l scrie singuri.

Pagubele au fost produse si masinaria a plecat pe calea distrugerii. Avem nevoie de un leac pentru a repara ce am stricat, o solutie care sa ne salveze de la ce am devenit. Dar cine mai poate opri caruselul, odata pornit? Si ce ne-am face daca masinaria chiar s-ar opri? Cu precizia unui ceas, si-a vazut de drumul ei pana acum, acceptand sa fie impinsa in orice directie. Dar cu incapatanarea timpului nu se va opri vreodata si nu se va lasa judecata pentru ce a facut. Toata iscusinta criticilor si tot sarcasmul comediantilor nu ii poate dezvalui adevarata fata si nu ii poate ajuta pe oameni sa schimbe lucrurile.

Toata lumea iubeste solutiile perfecte care stau impotriva celor cu cele mai mici sanse, chiar daca asta inseamna ca majoritatea se multumeste sa spuna „asta e” si sa treaca mai departe ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic. Asta pe cand tot ce avem nevoie se afla in interiorul nostru. Speranta, ambitia, vointa, iubirea, altruismul, compasiunea... dar toate acestea palesc in fata ipocriziei, mandriei, egoismului, urei, vanitatii, lacomiei si invidiei. Ne multumim sa ne complacem in situatia curenta pentru ca ne temem de schimbare. Ne temem de viitor. Ne temem de ce am putea fi daca nu am fi noi, cei pe care ii aratam cu degetul, radem de ei si ii jignim. Nu ne este teama sa ne subestimam, dar ne este teama ca altii ne-ar putea critica sau judeca. Nu ne sfiim sa ne judecam singuri si sa ne pedepsim aspru chiar si pentru lucruri pe care nu le-am facut, dar ne este teama ca altii nu ne-ar putea ierta sau accepta asa cum suntem.

Masinaria aceasta a devenit un parazit care se hraneste cu visele si idealurile oamenilor. Poate transforma cel mai dur barbat intr-un sclav si cea mai ambitioasa femeie intr-o dama de companie. Fiecare va fi dezgustat de ceea ce a devenit, dar obligat sa se suporte pentru ca nu stie cum sa isi depaseasca conditia. Nu gaseste motivul sau motivatia, modul sau cauza, ideea sau scopul. Si le va cauta mult timp, dar tot ce va gasi va fi doar personalitatea odioasa pe care o poate scoate la iveala lumea aceasta.

Viata e riscanta. Dar intr-o astfel de lume, viata este ca un joc de ruleta ruseasca, in care fiecare „clic” nu inseamna ca ai mai trait o runda, ci ca ai mai murit o data. Si mori, incetul cu incetul, dar nu fizic, pentru ca fizic poti lasa impresia ca niciodata nu ai fost mai bine. Il omori pe vechiul „tu”, acel copil naiv din tine care visa sa devina „om mare”, sa fie „cineva” si sa faca „ceva”. Iti omori sufletul si constiinta pana cand vocile lor nu te mai mustra pentru ceea ce lasi sa faca altii din tine. Caci stii bine ca nu e vina lor pentru ce te pun sa faci, e vina ta pentru ce devii in preajma lor. Asa ca ce zici, esti dispus sa mai joci o runda, stiind miza? Ce alegi intre tine si „tine”?