marți, 19 iunie 2012

Scrisoarea

Scrisoarea nu este o modalitate invechita de comunicare, ci a evoluat. De la scrisoarea clasica, scrisa pe o coala de hartie sau papirus s-a ajuns la scrisoarea moderna, scrisa intr-o pagina virtuala. Daca scrisorile clasice se expediau prin posta sau curieri, scrisorile moderne folosesc posta electronica. Ea lucreaza mult mai rapid si livreaza scrisorile aproape instant. Si in plus, ofera o siguranta in plus ca scrisoarea va fi citita doar de catre destinatar.
Scrisoarea, fie ea clasica sau electronica, reprezinta o modalitate convenabila de comunicare pentru ca permite expeditorului sa isi aseze gandurile intr-o anumita ordine si sa poata expune mai usor idei pe care intr-o discutie obisnuita i-ar fi fost greu sa le sustina. Scrisorile pot exprima si povesti multe lucruri pe care in mod normal oamenii nu ar avea timp sa le observe sau relateze. Este o forma de comunicare mult mai personala si mai elaborata.
Dar scrisoarea este si subapreciata. Secolul XX a fost numit si „Secolul Vitezei”. Oamenii s-au obisnuit sa faca totul in graba, cat mai rapid si fara complicatii. Lungimea si caracterul scrisorii s-a modificat tot mai mult in decursul timpului, astfel ca in prezent, scrisoarea este de obicei formala, prezentand oferte, bilanturi, situatii, probleme sau intentii, totul cu un caracter oarecum oficial. Formulele de adresare si regulile de scriere au iesit din componenta ei, in special in cazul scrisorii electronice. Scrisorile actuale sunt in mare parte oferte de cumparaturi sau vacante, facturi sau notificari, avertizari, plangeri sau cereri etc.
Foarte putini oameni isi mai adreseaza scrisori, iar cei care fac asta nu primesc intotdeauna si raspunsul. In trecut, oamenii obisnuiau sa le scrie prietenilor, rudelor, persoanelor iubite sau pur si simplu necunoscutilor care se ofereau sa le fie corespondenti.  Scriau scrisori de dragoste, de ura, de simpatie, de antipatie, de multumire, de repros, de iertare, de acuzare, de suparare, de bucurie, de dor sau pur si simplu de informare. In prezent, oamenii le scriu mai mult necunoscutilor sau doctorilor, destainuindu-se in randurile acelea asa cum nu o pot face in fata cunoscutilor. Se exprima mai bine in scris si au curajul sa se prezinte asa cum sunt pentru ca nu se tem de efectele acelei prezentari. Unii mai scriu inca scrisori de dragoste in care au curajul sa spuna ceea ce nu pot spune persoanei iubite, dar majoritatea nu ajung vreodata la destinatari.
Scrisoarea reprezinta mult mai mult decat scrisul, chiar daca de la el i se trage numele. Scrisoarea reprezinta omul din spatele randurilor, cel care a scris-o. Reprezinta povestea lui, asa cum o relateaza el. Reprezinta sentimentele lui, asa cum le exprima el. Reprezinta o parte din sufletul lui, transpusa in randurile scrise mai atent sau mai neglijent, mai frumos sau mai urat, mai lung sau mai scurt. Dar totodata, reprezinta si destinatarul, pentru ca ce ar fi scrisoarea fara cineva care sa o citeasca?


Articol inscris in Blog Power, editia 27 dupa o tema propusa de Bianca: "Deja un mijloc invechit de comunicare - scrisoarea. Pentru cine aș scrie câteva rânduri pe o pagină și despre ce ar fi? De dragoste? De mulțumire? De iertare? Ne putem exprima mai bine în scris?"
Alte articole: "Prafuitele scrisori...", "Scrisoare catre copilarie", "Scrisoare Destinata Trecutului"

18 comentarii:

  1. "Scrisoarea reprezinta omul din spatele randurilor,..." Este mult adevăr spus în această propoziţie. Atunci când scriem, chiar dacă nu avem partenerul de dialog în faţă îl respectăm şi ca atare ne adresăm cuviincios.
    Mi-a plăcut opinia ta despre scrisoare. Să ai o zi bună.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pai exact la asta m-am gandit. Oamenilor le este mai usor sa isi "toarne sufletul" pe coala de hartie decat intr-o discutie, dar fac asta intotdeauna gandindu-se la persoana care citeste.
      Ma bucur ca v-a placut, o zi buna si dumneavoastra!

      Ștergere
  2. mi-ar placea sa am pe cineva caruia/careia sa-i trimit scrisori... :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Mi-e dor de tonele de scrisori pe care le-am scris! Spuneau mult mai multe decat 10 mailuri azi.

    RăspundețiȘtergere
  4. eu încă mai scriu pe hârtie. tot ce scriu trece întâi din cerneală în hârtie... şi cred, tot mai mult cred aceasta, comunicarea internăută este, de prea multe ori, o noncomunicare. şi mă refer aici la reţelele de socializare, la zeul like şi mess în special, la faptul că oamenii îşi pierd capacitatea de a se exprima, căci, aşa cum spui, scrisul este una dintre cele mai impresionante forme prin care ne dezvăluim.
    ... de aceea noroc cu blogurile, nu? :)
    bine te-am găsit.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, mess-ul si retelele de socializare strica mult comunicarea si de fapt chiar si socializarea in sine. In loc sa se cunoasca, oamenii incep sa isi creeze identitati false si sa caute cat mai multi prieteni virtuali in locul celor reali. Se inchid in casa in fata calculatorului si uita de viata reala...
      Da, noroc cu blogurile, atat timp cat chiar exprima ceva.
      Si mie imi pare bine :)

      Ștergere
  5. pacat ca nu e de ajuns ca numai noua sa ne placa "scrisoarea clasica" :(

    RăspundețiȘtergere
  6. Scrisoarea fără destinatar e... jurnal. Și e un gând nespus ;)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dar este si o iluzie... pentru ca doar iti lasa impresia ca ai fi spus ceva sau te-ai fi descarcat...

      Ștergere