Primavara

Pe timpul iernii, parca toate activitatile se suspenda. Atat oamenii, cat si natura, plantele si animalele iau o pauza de la ritmul alert al vietii de pana atunci. Iar in timpul acestei pauze, se acopera cu paturi groase de zapada, ascunzand sub ele planurile si ideile lor de revenire la viata. Dar odata cu venirea primaverii si indepartarea paturilor de zapada, cu totii pornesc la drum intr-o explozie de viata, o multidudine de activitati si o feerie de culori, parfumuri si forme, fiecare in felul lui specific.

Un hot incepe sa fure din nou. Dar nu este orice fel de hot, ci un hot de ganduri. Pe timpul iernii, nu poate fura pentru ca oamenii nu se gandesc la altceva decat la frig si zapada, iar el are nevoie de ganduri mai vesele cu care sa se hraneasca. Are nevoie de optimism pentru a putea visa la randul lui, pentru a putea trai si el ca ceilalti, fericit cu sau fara ei. Asa ca primavara il bucura pentru ca are ocazia sa se infrupte din plin din sperantele si optimismul oamenilor care renasc odata cu natura.

Un suflet pustiu pleaca dintre oameni. Daca in timpul iernii isi permite sa umble nestingherit printre ei, fiindca nimeni nu ii observa tristetea, in timpul primaverii sufera pentru ca nu poate fi fericit ca ceilalti, nu poate reincepe viata asa cum fac ceilalti si nu poate spera la nimic nou pentru ca este pustiu si se incojoara de pustiu. Asa ca se retrage in pestera lui cu pereti de sticla, unde toti il vad, dar nu multi cuteaza sa-i treaca pragul, nestiind cum. Nici nu ar permite multora, oricum... asa ca se rezuma doar la a privi toata veselia din jur.

Un bijutier incepe din nou sa lucreze cu pietrele lui pretioase. Iarna nu le poate gasi oriunde, astfel ca primavara ii aduce si lui bucurie, venind cu ocazii noi pentru bijuterii noi. Gasind pietre noi, le sculpteaza, le da forma, culoare si le slefuieste, dandu-le o stralucire noua. Apoi le ofera gratuit tuturor celor carora li se potrivesc. Pentru ca bijuteriile lui sunt cuvintele, iar clientii lui sunt, de fapt, cei care au nevoie de ele, nu cei bogati care vor sa isi demonstreze statutul.

Un suflet ranit se bucura si el de primavara. Simte cum soarele cald ii mangaie obrajii, vede cerul senin si pasarile zburand, vede oamenii dragi sau pur si simplu copiii veseli si zambeste. Iar zambetul acela ascunde multe in spatele lui. Un suflet ranit poarta cu sine comori nepretuite, dar le ascunde de ochii avizi ai celor care nu ar sti sa le aprecieze si sa fie demni de valoarea lor. Traieste mereu in lumea lui, in care nu permite accesul strainilor daca nu se dovedesc de incredere. Insa cel mai greu ii este tocmai sa acorde acea incredere.

Un scriitor gaseste noi povesti, noi personaje si noi intamplari pe care sa le descrie cu maiestria lui. Talentat, imprevizbil, atent la detalii si extrem de calculat, asterne cuvintele pe o foaie imensa, imaculata. Face asta neostenit pentru ca el nu oboseste niciodata, are rabdare si este sigur pe el. Nu este un scriitor oarecare, este insusi timpul, iar cuvintele lui se astern pe foaia vietii sau a istoriei. Parca si el se bucura de primavara, caci iarna, in monotonia ei, incearca de multe ori sa il tina pe loc, captiv printre zapezi. Primavara insa ii aprinde inima si il indeamna sa alerge si el, vesel ca toti ceilalti.

Un suflet fericit isi lasa gandurile sa zboare precum pasarile de pe cer. Se simte eliberat dupa iarna lunga si grea si cel mai mult se bucura de compania celor din jur, in special a sufletului pereche. Stie ca acum nu ii mai poate desparti nimic pentru o perioada indelungata, asa ca isi inchipuie tot felul de ganduri si sperante. Si iubeste cu aceeasi intensitate cu care primavara soseste.

Cu totii deopotriva, fie ca sunt hoti, bijutieri, scriitori, muzicieni, suflete triste sau vesele, inimi frante sau aprinse de focul iubirii, oameni normali sau oameni ciudati, se opresc pentru o clipa sa observe. Si atunci, pot admira frumusetea, parfumul si multitudinea floricelelor in adierea vantului jucaus care usuca atent fiecare urma lasata de zapada si plimba pe cer mii de norisori pufosi si pasari vesele, dornice sa se aseze in cuiburile lor, toate acestea sub razele blande si supravegherea vigilenta a soarelui cald si zambitor. Asa este primavara.