miercuri, 26 septembrie 2012

O Zi de Septembrie

Ti-am spus vreodata cat de mult urasc pisicile? Sunt parsive, egoiste... isi urmaresc doar propriul interes, apoi te zgarie si pleaca. Iti seamana atat de mult... si tu ai procedat la fel. Doar ca zgarieturile tale au ramas pe inimile care le-ai intalnit. Au ramas pe sufletele pe care le-ai ucis. Au ramas pe ochii care te-au vazut. Si au ramas in gandurile care poate inca te mai cauta... ai ademenit atat de usor naivitatea, i-ai oferit pe tava iluzia iubirii si a inghitit-o cu lacomie. Putin stia ea ce urmeaza! Dar s-a trezit apoi la realitate, lovita, plangandu-si singura de mila, in timp ce tu erai deja departe.
Amintirile ucid cu sange rece. Se agata de trecut si il injecteaza in inima si in suflet, otravindu-le incet, dar sigur. Le privesc apoi agonizand si in culmea fericirii, satisfacute, le trimit ultima doza de regrete, doza care poate fi fatala in cele mai multe cazuri. Le ofera iluzia ca trecutul poate fi readus la viata sau si mai grav, ca trecutul este in fapt prezent. Profita de naivitatea inocenta si rad in nas constiintei care urla ca ar trebui uitate. Se bat de la egal la egal cu gandurile si castiga de fiecare data, pentru ca oricate ganduri ar avea oamenii, amintirile lor sunt cel putin la fel de multe.
Tu dintre toti stii cel mai bine ca oamenii au placeri sadice. Le place sa provoace durerea, poate in egala masura sa o si simta... chiar daca stiu ca nu e corect si nu trebuie, ei vor face acel lucru care pricinuieste pagube atat lor, cat si altora. Unora le place sa alerge dupa fructele oprite. Altii vor sa iubeasca inimi de gheata. Iar unii traiesc pur si simplu in trecut sau in lumi paralele, in care realitatea este contorsionata si colorata astfel incat estetica ei sa fie pe placul lor. Ooo, daa, am trait si eu in trecut! Si cat de mult mi-as fi dorit ca acele zile sa se repete la nesfarsit. Dar nu s-au repetat.
As fi vrut sa mai purtam una dintre conversatiile noastre lungi. Sa mai visam impreuna. Sa te asezi langa mine si sa imi spui ca abia astepti sa vina toamna. Sa fie liniste, iar noi sa ne soptim cuvinte dulci. Dar stii ce? Toate astea nu sunt altceva decat veninul pe care ma obisnuisem sa il beau orbeste. Cine are nevoie de astfel de amintiri? Da, amintirile pot ucide. Dar atunci cand nu reusesc, e mai grav. Pentru ca ce ramane in urma lor este pur si simplu un reziduu. Nu se poate numi suflet pentru ca nu simte. Nu se poate numi inima pentru ca nu bate. Nu se poate numi constiinta pentru ca e muta. Nu se poate numi gand pentru ca nu zboara. Si nu se poate numi vis pentru ca realitatea doare al naibii de tare. Te intrebi ce am facut, nu?
Am dormit atat de mult in lipsa ta... am dormit visand ca erai langa mine. Si ma trezeam in miez de noapte cu inima strapunsa, dar ma gandeam ca era doar un cosmar si adormeam din nou. Nu, nu m-a durut atunci asa cum nu ma doare nici acum. Cred ca ti-am mai zis ca cel mai mult doare sa te trezesti din vis... macar daca ar fi fost mai simplu. Dar este al naibii de complicat. Stii, cand te loveste realitatea, nu prea ai cum sa te feresti. Si te trezesti dintr-odata ca ai uitat sa traiesti. Ca nu mai stii cine erai. Ca nu mai stii cum era viata ta. Si mai ales, ca totul s-a intamplat din vina ta.
Da, nu te-a pus nimeni sa crezi orbeste ca visul poate deveni realitate; sa crezi cu naivitate ca iubirea exista si poate fi impartasita; sa ai asteptari egoiste de la ceilalti; sa simti tot ceea ce simteai; sa traiesti in trecut; sa spui „adio”... Sunt enorm de multe lucrurile pe care le constientizezi in acele momente. Oare sa fie asta Iadul pe care il meritam cu totii pentru greselile noastre? Dar imi pare ca tu ai fost gratiata, caci aici sunt doar eu si pisica mea. Nu, nu e Iadul. E doar o nenorocita de zi de septembrie...

74 de comentarii:

  1. Răspunsuri
    1. Pentru acelasi motiv pentru care oamenii iubesc cand nu sunt iubiti, continua cand altii renunta si se agata de tot ce le face rau.

      Ștergere
    2. Oamenii iubesc cand nu sunt iubiti pentru ca in adancul lor ceva ii face sa spere ca intr-o zi inevitabilul se va produce..
      Oamenii continua cand altii renunta pentru ca ei spera ca va fi altel, si ca merita incercat.
      Oamenii se agata de tot ce le face rau pentru ca nu vor putea fi niciodata fericiti cu adevarat, si cauta fericirea in cele mai bizare lucruri.

      Si pana la urma.. tu de ce ai o pisica daca urasti pisicile? :)

      Ștergere
    3. Raspunsul nu a fost unul concludent. Eu cred ca probabil iti place ceva la pisici, altfel nu ai putea sa ai grija de una :D

      Ștergere
    4. Dar ti-ai explicat singura in comentariul de mai sus.

      Ștergere
    5. Am explicat ceea ce mi-a sugerat comentariul tau, dar nu cred ca ai o pisica pentru ca oamenii iubesc cand nu sunt iubiti pentru ca in adancul lor ceva ii face sa spere ca intr-o zi inevitabilul se va produce, etc. Mi-ar fi placut sa imi dai tu un raspuns, un altfel de raspuns..

      Ștergere
    6. Poate nu ai inteles ca, de fapt, eu nu am o pisica...

      Ștergere
  2. Publicat la 00:00, asa cum imi place si mie sa postez articolele.
    Uite, vezi? Asta nu mai e deloc un articol rece.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ei, le mai programez si eu, sa nu mai apara toate la gramada.
      Nu, nu este, e evidenta implicarea mea.

      Ștergere
    2. Eu cred ca te bat. Vad ca ai inteles de fapt ce a insemnat acel "rece".

      Ștergere
  3. Aaaaah=)))) Tocmai mi-am dat seama ca nu trebuia sa comentez :))))

    RăspundețiȘtergere
  4. Toti suferim macar din cand in cand din cauza amintirilor si al iluziilor, chiar daca ascundem asta.
    Ma bucur si eu sa vad un articol mai diferit, cum a zis Bianca ^_^

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, cateodata e buna si durerea.
      Se vede ca nu treci des pe aici pentru ca Bianca nu se referea la ce ai spus tu, iar eu am mai scris articole de genul asta, dar poate ca nu ai avut ocazia sa le citesti.

      Ștergere
  5. Oh, dar nici nu iti imaginezi cate poate invata o femeie de la o pisica!
    Asta ne spunea in liceu profesoara de engleza, care evident avea pisici. Ca e bine pentru o fata sa aiba o pisica fiindca o invata sa fie independenta, pe propriile picioare, si puternica.
    Dar sa franga inimi..nu stiu de unde invata.
    Propun sa se faca un sondaj!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pai cred ca tot de la pisici invata. Doar ele te amagesc cu frumusetea si dragalasenia lor si apoi fug. Stii, oamenii care au pisici au tendinta de a fi solitari sau chiar a se izola. Pana acum mi s-a confirmat asta la fiecare detinator de pisica, indiferent de gen sau varsta. Mai exista cazuri rare in care un cuplu le adopta, dar atunci fie nu se inteleg cu animalele, fie nu se inteleg cu alti oameni. Ar mai fi ideea ca stapanii de pisici sunt oameni rai. Pana acum nu pot spune nici ca s-a confirmat, nici ca s-a infirmat. Am vazut exemple si de o parte, si de alta.

      Ștergere
  6. Ti-am spus cat de mult admir pisicile?
    Pentru gratia si eleganta cu care pasesc, pentru increderea ce o au in proprile intincre, se joaca in fiecare zi, pentru ca sunt curioase, pentru ca nu poarta dusmanie, pentru ca daca iubesc pe cineva arata asta, pentru ca lista poate continua...:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu inca nu am vazut pisicile alea care iubesc. Se iubesc ele intre ele, poate. Dar pisicile nu au stapan... se ataseaza doar de cei care le ofera ceva si numai daca se simt placute. Nu era nevoie sa imi spui, esti fata, deci e logic..

      Ștergere
    2. Eu am avut o pisica mai iubitoare si mai nobila ca un om. Desigur, avea capriciile ei, dar la nevoie iti arata ca nu esti singur.

      Ștergere
    3. Sa stii ca mai depinde si de stapan, nu doar de animal.

      Ștergere
  7. *Introduceti comentariul dvs*...ar fi foarte lung daca as mai avea cuvinte in cap. Nu pot decat sa inghit cu greu nodul ce mi s-a pus in gat. E un lucru bun totusi, pentru ca iti dau cea mai mare dreptate. Cuvintele tale m-au atins pana in maduva oaselor.

    RăspundețiȘtergere
  8. E curios totusi cum cei ce traiesc in acest "Iad" n-au comis la fel de multe greseli ca cei ce sunt fericiti :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bine zis "Iad". Sincer, nici eu nu stiu... se zice ca Dumnezeu are grija de fiecare, dar din punctul asta de vedere s-ar parea ca nu prea are...

      Ștergere
    2. Asa e... Sa speram totusi ca are un plan si pentru cei ce nu sunt prea fericiti in momentul de fata :)

      Ștergere
  9. O sa iti pun o intrebare serioasa la care m-am tot gandit. Am vazut ca tu scrii aproape zilnic si creezi texte destul de lungi, far sa bati campii. Si daca bati campii atunci ii batem impreuna, caci eu urmaresc.
    Intrebarea este: Te-ai gandit vreodata sa publici o carte?
    Ideile tale, povestile tale merita mai mult. Merita citite si de altii. De un public larg.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. As vrea eu sa scriu zilnic texte lungi fara sa bat campii :)) M-am gandit sa public o carte, dar eu abia scot si postarile astea, d'apoi o carte...

      Ștergere
    2. eu cred c-ar trebuii sa incerci. Zilele astea am fost la lansarea unei carti scrisa de o fata din a 12 a, de la mine din liceu si m-a facut sa realizez ca visele mai devin realitate. Spunea ca timp de un an sau poate mai mult a tot trimis povestea(romanul) ei la publicatii si la unele chiar de doua ori. Conteaza ca nu a renuntat si pentru asta o admir. Eu cred ca vei putea si tu, luand in considerare modul tau de a scrie. Spune "pot" si vei putea!

      "O truda ne-ncetata e ziua sa-ti castigi,
      Sa nu fii deci fricos, batrane leu!
      Cheama-ti curajul; nu renunta asa usor:
      Sa stai cu fruntea sus, asta e greu.
      Usor e sa plangi c-ai ratat si sa mori;
      sa te tarasti ca un rac e usor;
      Dar sa lupti si sa lupti cand nu mai speri
      Nu-i oare cea mai mare sansa a noastra, a tuturor?
      Si chiar de iesi din crancena incaierare
      Distrus si frant si ingrozit,
      Macar o data mai incearca; e-asa usor sa mori
      Dar sa ramai in viata, asta-i greu."

      Ștergere
    3. Nu este problema de a publica ceea ce am scris. Problema este sa scriu ceva ce merita publicat :)

      Ștergere
    4. Nu strica sa incerci...dar strica sa te lasi batut inca dinainte sa incepi.

      Ștergere
    5. Pai... incerc de cand am acest blog. Dar tine de inspiratie, de imaginatie... multe. Nu m-am lasat batut.

      Ștergere
    6. Apuca-te doar.. o pagina, doua daca ai scrise, chiar si nepuse cap la cap, oricum in final trebuie sa le asezi, schimbi dupa cum vei considera si scriele doar atunci cand esti dispus pentru asta, altfel, iese o varza! :)) Cat despre timpul alocat unei carti.. nu iti fa probleme, dureaza si ani! :)) Conteaza in final sa fii multumit de ceea ce ai scris! Iar ideea cartii.. poate te pot ajuta sa o gasesti!

      Ștergere
    7. Pai blogul asta intreg ar putea fi o carte... cu pagini dezordonate. Timp de scris nu prea mai am cine stie cat, dar incerc. Stiu ca dureaza ani intregi sa scrii carti bune. Ar fi bine daca m-ai putea ajuta.

      Ștergere
  10. Pisicile.. daa.. sunt o frumusete si sunt si dragalase (unele)! Chiar m-am gandit ca atunci cand va fi sa ma mut la casa mea imi voi cumpara si o pisica, evident cea mai frumoasa si pufoasa! :) Ma relaxeaza enorm de mult un animalut.

    Dar nu pot sa nu fiu de acord cu comparatia ta..
    Din pacate, unii dintre noi avem tendinta de a ne atasa prea mult de persoanele de langa noi, daramite de persoana iubita. O astfel de fire sunt si eu! Nu pot renunta atat de usor, oricat de mult as incerca asta! Atunci cand vine o nefericire in acea relatie formata e ca si cum ceva s-a distrus in tine si nu poti trece peste, doar cu timpul sau poate n i c i o d a t a.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si la tine se explica de ce iti plac pisicile. Dar nu am inteles de ce nu poti fi de acord cu comparatia.

      Ștergere
    2. :)) eu cred ca am scris corect.. am scris probabil intr-un mod mai greoi de citit.
      Ideea era, ca daa sunt de acord cu comparatia ta! :)

      Ștergere
    3. Mda... mintea mea imi joaca feste uneori si crede ca citeste ceva cand, de fapt, citeste altceva. Scuze, scuze, scuze :-s

      Ștergere
    4. Si chiar citisem si eu ceea ce am scris de vreo doua ori.. uneori am tendinta de a ma exprima cam intortocheat, dar totusi o fac corect! :)
      Nu face nimic! Si eu fac greseli si mai mari decat faci tu! ;))

      Ștergere
    5. Toata lumea face greseli, dar uite ca se intampla sa fii "acuzat" de ceva fara a fi "vinovat" :))

      Ștergere
  11. Articolul acesta a fost pe gustul meu si m-a si atins pe tot parcursul cu cate ceva .. defapt orice articol are ceva care ma impresioneaza , categoric .

    Cat despre pisicute .. nici eu nu ma omor dupa ele dar parca in ultima vreme imi sunt dragi :o3 .

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ma bucur ca ti-a placut.

      Mie nu imi sunt dragi. Mama are una si parca ar fi diavolul in ea :))

      Ștergere
    2. Unele sunt dragute . Acum imi pare rau ca le luam de coasa si le azvarleam cat colo cand eram mica . Ce copil rau eram :((((

      Ștergere
    3. Dar asta fac toti copiii, tocmai din cauza ca le "simt".

      Ștergere
    4. Nu te mai corecta, unde nu inteleg, intreb.

      Ștergere
    5. Ai ma ca nu sunt asa rele :( . Mai rai sunt catelusii daca stai sa te gandesti ..

      Ștergere
    6. Gresit. De ce sa fie mai rai? pentru ca musca? Musca doar daca le permiti. Daca iei atitudine, inteleg si nu iti fac nimic. Macar ei sunt sinceri si nu te plac doar pentru ca le dai mancare.

      Ștergere
  12. Nici mie nu imi plac pisicile...is tare urate. Eu nu prea am inteles...ai sau nu pisica?

    RăspundețiȘtergere
  13. Toata viata mea am urat pisicice...iar abia acum am realizat de ce...
    Ps:Toate postarile sunt grozave!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc, ma bucur ca te-au ajutat.

      Ștergere
    2. Rose, sa ierti pisicile daca nu sta in natura lor sa fie umile. Un catel da din coada si te face sa-i dai un colt de paine. O pisica isi cunoaste statutul si isi ia singura hrana sau afectiune...
      N-au nevoie de confirmari ca sa se simta speciale. :)) Cum sa nu le iubesti?!

      Nu vreau sa transform postarea asta frumoasa in pisici vs. catei. Cred ca nici autorul nu-si doreste asta.

      Ștergere
  14. Articolul mi-a placut dar ceea ce spui in legatura cu pisicile nu-i adevarat :)
    Stiai ca ele sunt stapanii nostri? Daca ne accepta bine, daca nu, asta e. Daca ne accepta cu adevarat sunt foarte iubitoare insa isi pastreaza si independenta. Sunt diferite de caini, care isi doresc cu ardoare un stapan. Nu vorbesc doar din proprie experienta (eu am si caine si motan si se inteleg minunat amandoi) ci am si citit. Studiile respective spun adevarul, poti intreba orice posesor de pisica si vei afla. Vad ca ai adunat aici o multime de persoane care spun ca urasc pisicile. Mi se pare chiar funny :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dar nu a spus nimeni ca ceea ce spun este regula sau ca sunt foarte obiectiv. Iar daca dumneavoastra ati citit altceva despre pisici, foarte bine, inseamna ca va pricepeti. Eu am enumerat doar cateva caracteristici care se regasesc chiar si in comentariul dumneavoastra. Iar persoanele care s-au adunat aici sustin ideea. O fi amuzant sau nu, pana la urma este perceptia proprie a fiecaruia. Daca a mea a coincis cu a lor, asta este, nu trebuie sa fie toti de acord. Multumesc pentru vizita!

      Ștergere
  15. Tibi, ai afirmat un stereotip de genul: vulpea e sireata, cainele e cel mai bun prieten al omului, pisica e parsiva...

    Imi place comparatia, stilul in general... Scrii frumos, ce mai! N-am inteles ce-s cu comentariile alea ciudate despre animalul in sine.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc, Laura. Stii cum e, fiecare intelege ce vrea si ce poate, asa ca de aici si comentariile.

      Ștergere