joi, 12 ianuarie 2012

Iubirea

Intr-o lume din ce in ce mai lipsita de valori morale si sentimente, iubirea a devenit un subiect empiric, utopic, lipsit de sens, greu de crezut si din ce in ce mai absent din vietile oamenilor. Asta desi iubirea este considerata de multi cel mai frumos lucru care poate exista intre oameni.
Sa iubesti poate fi cel mai frumos vis, dar si cel mai crunt blestem. Sa fii iubit poate fi cel mai mare noroc sau un lucru lipsit de importanta, care distruge persoana ce te iubeste. Puteti imparti toate acele trairi minunate sau le puteti ignora si in final, e aproape la fel de posibil ca unul sau amandoi sa sufere... iubirea adevarata nu se sfarseste niciodata, dar cand persoana iubita dispare, dintr-un motiv sau altul, se sfarseste totul. Sufletul devine pustiu, privirea pierduta cauta acea privire pe care o admira ore intregi, mintea se loveste de tot felul de intrebari si ganduri, iar inima, sfasiata de rani si durere, pare ca inceteaza sa mai bata, lipsindu-i perechea care sa bata la unison.
Oamenii sunt cei mai fericiti cand iubesc. Dar iubesc atat de rar... si atat de putin! Poate de aceea iubirea isi are locul, cel mai des, in povesti si filme. In viata reala, a devenit aproape imposibil sa gasesti acele persoane care sa iti lase o parte din ele cu tine, sa nu le uiti si sa stii ca se vor intoarce sa o recupereze numai pentru a-ti oferi si mai multe; care vor merge pana la capatul lumii si inapoi pentru tine, doar ca tu sa fii in siguranta; care chiar ar face orice pentru tine, nu doar ar promite; care iti vor aprecia calitatile, dar iti vor accepta si defectele, fara sa le critice prea mult, stiind ca nu te poti schimba; care sa te iubeasca la randul lor cel putin la fel de mult cat le iubesti si tu. Iubirea pura, impartasita in mod egal nu mai exista. Sunt mai utile relatiile cu beneficii, de scurta durata, cu profit maxim pe termen minim.
Din fericire insa, exista si exceptii, chiar daca atat de rare, incat nu se gasesc reciproc... dar cel putin ramane speranta. Speranta ca intr-o zi va aparea acea persoana pe care dupa ce o vei cunoaste, vei uita tot ce stiai si nu vei mai putea trai fara ea, iar la randul ei, ti se va dedica intru totul... Si nu doar pentru cativa ani, ci pentru intreaga viata. Ce ar putea fi mai frumos decat ca peste ani si ani, in baston si brat la brat sa te plimbi cu persoana iubita prin locurile in care va plimbati la inceput si sa va amintiti totul ca si cum ar fi fost doar cu o zi inainte? Aceea este iubirea adevarata pentru care merita sa astepti si sa speri.

8 comentarii:

  1. Daaa, chiar îmi plac persoanele astea care nu-și pierd speranța, care continuă să creadă că există cineva acolo pentru ele. Și apropo de postare, pălăria jos, ai scris tot ceea ce era de scris, în mare, despre iubire.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc. Si chiar e bine sa nu iti pierzi speranta.

      Ștergere
  2. Ai ales un subiect..frumos.Imi place ideea de final.Foarte frumos! :*

    RăspundețiȘtergere
  3. Iubirea e iubire, nu poate fi adevărată sau falsă...iubirea e iubire.
    Și mai există iubire pură.Iubirea acceptă defectele, dar schimbă și nu cum vrea persoana care iubește, ci cum vrea iubirea.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Orice eveniment important schimba oamenii fara voia lor. Iar iubirea este cel mai important eveniment pentru oameni.

      Ștergere
  4. Da, iubirea este cel mai frumos si intens sentiment trait de oameni. Poti iubi atat de mult incat sa nu mai poti descrie in cuvinte ce simti.
    Si da, vorba ta.. pentru o iubire adevarata merita sa astepti si sa speri! Eu cred in iubirea aceea care dureaza toata viata. Ce poate fi mai frumos ?! Te simti cu adevarat fericit! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pai oricum iubirea nu prea se poate descrie... si poate tocmai de aceea te face fericit.

      Ștergere