Pierd Controlul

Astazi a plans cerul. Mi s-a parut frumos. A fost si soare, chiar daca nu l-am vazut prea mult. Am primit si zambete, le-am raspuns. A fost o zi frumoasa. Ar trebui insemnata in calendar. Dar tot a lipsit ceva. A lipsit zambetul tau. Nu stiu daca ti-am spus vreodata ca zambetul tau straluceste mai puternic decat orice raza de soare. Numai ochii tai stralucesc mai puternic.

Parfumul tau il simteam in fiecare adiere de vant. Si cu fiecare strop de ploaie, un strop de amintire mi te turna in minte si in ganduri, apoi se prelingea lin in adancul inimii. Acolo te port mereu, cu fiecare gand, cu fiecare amintire, cu fiecare strop de ploaie. Privirea ta imi mangaia obrajii si imi strangea umerii in palme. Imi purta pasii, masurandu-mi miscarile. Imi arata calea catre zambetul tau minunat, dar imi parea ca duce spre nicaieri... Si am nevoie sa fii aici, cu mine.

Daca ai sti cat de fericit ma face un singur zambet de-al tau, ai zambi doar gandindu-te la bucuria mea. Si daca viata intreaga ar fi o ciocolata, ti-as da un cub si ceva in plus – firimitura care iti ramane in coltul buzelor. Multi oameni isi impart timpul cu tine, dar asta nu inseamna nimic mai mult decat cuburi de ciocolata. Eu mi-as imparti timpul cu tine lasandu-ti si amintirea lui, acea firimitura care sa iti aminteasca de gustul dulce-amarui pe care l-ai simtit candva. Indraznesc sa sper ca as putea insemna atat de mult pentru tine.

Ma ratacesc. E intuneric si frig, al naibii de frig. Dar tu esti atat de calda... atat de fierbinte! Si as vrea sa te tin de mana chiar daca arzi. Pierd controlul, dar nu conteaza. Tu esti aici si maine nu mai vine. Ascunde-mi chipul in parul tau in timp ce te sarut si aprinde-mi gandurile. Lasa-le sa arda si ajuta-ma sa pun in locul lor multe amintiri frumoase cu tine. Acum tu detii controlul...