Eu si Eu

Am crezut mereu ca stiu totul, ca nimic nu ma mai poate surprinde, ca oamenii sunt exact asa cum ii stiu si ca nu se pot schimba. Si am avut dreptate – oamenii sunt complicati si te vor dezamagi ori de cate ori te astepti la contrariu. Da, esti un pesimist, daca ai crede ca te vor dezamagi oricum, nu te-ar mai dezamagi pentru ca oricum te-ai fi asteptat sa te dezamageasca, caz in care ai fi de doua ori nefericit: pentru ca nu au facut ce ai fi vrut si pentru ca te-au dezamagit asa cum te asteptai. Complicata logica, nu?

Candva priveam orizontul cu ochi de copil. Si credeam ca de acolo vin toate, si bune si rele... si totul parea adevarat si sincer, iar oamenii pareau buni. Dar acum imi dau seama cat de mult greseam, iar tu radeai pe saturate de naivitatea mea. Si cat de prost puteam sa fiu?! Dansam in tango cu minciunile, valsam cu iluziile si balul se termina cu lacrimi si inimi sfasiate asemeni pantofilor. Iar eu chiar credeam ca imi esti alaturi!

Te mai miri ca m-am saturat de toate astea? Ca am obosit sa ma lupt cu ele? Ca nu mai stiu ce e bun? Ca nu mai stiu sa ma bucur? Ca nu mai am incredere in nimeni? Ca sunt dezamagit si dezamagesc pe toata lumea? Ca nu mai cred in tine? Asa ma gandeam si eu...

Oare stim noi, muritorii, cine suntem? Si incotro ne indreptam? Oare tot ce stricam se mai poate repara? Si de unde stim ce e stricat? Cine ne face pe noi oameni? Cu ce suntem mai presus de animale? Cand ramanem fara speranta, mila si simpatie, ce ne forteaza sa ne depasim conditia? Tu? Dupa tot ce ai facut, in atata timp? Nu, nu mai exista loialitate si devotament la care sa putem spera. Nu mai exista mila si simpatie pe care sa le putem cersi. Nu mai exista iubire si prieteni pe care sa le putem impartasi. Nu mai exista sinceritate si ajutor pe care sa le putem primi. Dar tu macar incerci...

In masina ta de fum si oglinzi s-au nascut stele. Dar tot de acolo s-au nascut si demoni. Din munca cinstita nu se imbogateste nimeni asa cum din fericire nu moare nimeni. Drumul catre iad e pavat cu intentii bune... si pana in rai te intalnesti cu sfintii. Sa fii prost inseamna sa ai noroc, dar sa ai noroc si sa fii prost inseamna ca nu esti cu nimic mai departe decat cei care au ghinion. Si nici o pedeapsa nu este buna atunci cand repeti cu buna-stiinta greselile. A gresi este uman, dar a persevera in greseli este diabolic.

Daca eu sunt trist, eu zambesc. Daca eu sunt fericit, eu sunt sceptic. Daca eu regret, eu sunt bucuros. Daca eu sunt multumit, eu ma plang. Daca eu sunt eu, eu nu exist. Fiecare poate fi propriul Dumnezeu pentru ca destinul s-il scrie fiecare cu mana lui. Si daca nu-ti convine, sa-ti fie de bine! Cine are incredere in tine? Nimeni!